Cu ce este acoperită suprafața planetei Marte? Cercetătorii de la MIT au descoperit ceva uluitor

Cercetări recente sugerează că atmosfera lui Marte s-ar putea ascunde la vedere, fiind absorbită de minerale în argilele Planetei Roșii.

Dacă pătura gazoasă a lui Marte „a intrat în sol” acum mai bine de 3 miliarde de ani, acest lucru ar putea explica modul în care planeta vecină a Pământului a devenit atât de diferită de lumea noastră, pierzându-și în cele din urmă capacitatea de a susține viața.

• Cât de multe proteine trebuie, de fapt, să consumăm?
• Cititul reduce riscul de demență, iar televizorul îl crește, arată un nou studiu

Oamenii de știință știu că Marte nu a avut întotdeauna peisajul arid și sterp pe care îl explorează astăzi roverele Perseverance și Curiosity ale NASA. Ambii roboți au descoperit dovezi care sugerează că apa a curs din abundență pe Marte la începutul celor 4,6 miliarde de ani de istorie a planetei. Dar pentru ca Marte să fi avut apă lichidă, ar fi trebuit să aibă și o atmosferă care să împiedice apa să înghețe. Întrebarea majoră care i-a preocupat pe cercetători timp de decenii este: unde a dispărut atmosfera lui Marte?

Atmosfera lui Marte s-ar putea ascunde în solul planetei

Un grup de cercetători crede că răspunsul a fost tot timpul sub „nasul” roverelor Curiosity și Perseverance. Într-o lucrare publicată în Science Advances, ei susțin că, în timp ce apa era prezentă pe Planeta Roșie, aceasta ar fi putut pătrunde prin anumite tipuri de roci și ar fi declanșat o serie de reacții lente care ar fi absorbit dioxidul de carbon din atmosferă. Acesta ar fi fost apoi transformat în metan, o formă de carbon, și închis în argilele de la suprafața planetei Marte.

„Pe baza descoperirilor noastre de pe Pământ, arătăm că procese similare au operat probabil și pe Marte și că cantități uriașe de dioxid de carbon din atmosferă s-ar fi putut transforma în metan și s-ar fi putut depozita în argile”, a declarat Oliver Jagoutz, profesor de geologie la Massachusetts Institute of Technology (MIT, din SUA).

„Acest metan ar putea fi încă prezent și ar putea fi folosit ca sursă de energie pe Marte în viitor”, continuă Jagoutz.

Ce ne învață Terra despre Planeta Roșie?

Echipa lui Jagoutz a început cercetările nu cu Marte, ci cu propria noastră planetă. Oamenii de știință încercau să determine ce procese geologice influențează evoluția litosferei, stratul exterior dur, dar fragil, care cuprinde crusta și mantaua superioară a Pământului. Ei s-au concentrat asupra unui tip de mineral de argilă numit „smectită”, care este foarte eficient în captarea carbonului.

Pe Pământ, smectitele sunt create prin mișcarea plăcilor tectonice. Aceste minerale au contribuit la eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă și au ajutat la răcirea planetei pe parcursul a milioane de ani. Jagoutz a observat prezența smectitelor și pe Marte, ceea ce a ridicat o întrebare importantă: cum au fost create aceste smectite pe o planetă lipsită de activitate tectonică?

Un indiciu a venit din detectarea la distanță a unor roci magmatice cu conținut scăzut de silice în crusta Planetei Roșii, cunoscute sub numele de „roci ultramafice”. Pe Pământ, aceste roci magmatice au fost cunoscute pentru capacitatea lor de a crea smectite atunci când sunt erodate de apă. Pe Marte există dovezi ale unor râuri antice, unde apa ar fi putut reacționa cu rocile de dedesubt, notează Space.com.

Atmosfera lui Marte s-a ascuns la vedere în tot acest timp

Folosindu-se de un model bazat pe interacțiunea dintre apă și rocile magmatice de pe Pământ, cercetătorii au arătat că apa ar fi putut reacționa cu roci bogate în olivină, un mineral abundent pe Marte, pentru a produce smectite la suprafața planetei de-a lungul unui miliard de ani.

„Aceste argile smectite au o capacitate imensă de a stoca carbon”, a explicat Joshua Murray, autorul principal al studiului. Echipa a estimat că pentru a absorbi suficient metan pentru a elimina majoritatea dioxidului de carbon din atmosfera lui Marte, planeta ar fi trebuit să fie acoperită cu un strat de smectită de aproximativ 1.100 de metri adâncime.

„Estimările volumului global de argile de pe Marte sunt consistente cu ideea că o fracțiune semnificativă a dioxidului de carbon inițial de pe Marte ar fi fost sechestrată sub formă de compuși organici în crusta bogată în argile. Într-un fel, atmosfera lipsă a lui Marte s-ar putea ascunde la vedere”, a concluzionat Murray.

Vă recomandăm să citiți și:

China vrea să construiască o stație de cercetare pe Lună până în 2035

Pas important pentru Telescopul Roman, anunță NASA

Misterul planetei pitice Ceres ar putea fi rezolvat, datorită unei nave spațiale ieșite din uz

Telescopul James Webb a descoperit sute de „mici puncte roșii” în Universul antic